Cum s-au aflat Sfintii pe malul celalalt… (7)

Lucrarea pe care au facut-o Sfintii si de care noi ne ferim

   In sufletul omului acesta operatiune nu are sfarsit. De accea timp indelungat – uneori pare ca timpul este nemasurat – omul trebuie sa faca aceasta lucrare. Este intocmai ceea ce au facut Sfintii. Noi citim, si uneori, ni se pare ca lupta aceasta este lipsita de bucurii, putin obositoare, cam fara sens pentru noi, care nu suntem obisnuiti sa nu privim inlauntrul nostru. Suntem obisnuiti sa deschidem radioul, sa deschidem televizorul, sa stam undeva, sa discutam cu cineva, sa facem tovarasii, sa ne ducem, sa venim… ! Omul este continuu ocupat, vrea sa fie ocupat, pentru ca, altfel, trebuie sa stea cu sinele sau. Iar daca sta cu sinele sau, incepe sa vada aceste lucruri si se inspaimanta. Iata de ce, uneori, unele lucruri care ies din subconstient, din inconstient, il infricoseaza pe om si-si spune: „Lasa-le mai bine acolo. Nu te atinge de aceste pete murdare!”. Astfel, vremea trece si sfarsitul vine fara ca noi sa fi facut ceea ce trebuia sa facem.
Sfintii au luat lucrurile in serios, le-au luat de cand erau calde, au crezut ca de vreme ce Insusi Dumnezeu a venit pe pamant si a murit pentru mantuirea noastra, nu se poate ca omul sa nu se mantuiasca, sa nu se sfinteasca, sa nu se curateasca de pacate. Asadar, Sfintii au intrat in aceasta nevointa si, incet-incet, cu multa rabdare, tot subconstientul si inconstientul, adica tot sufletul lor a devenit constient. Este cu neputinta sa constatam la un Sfant ca a dorit sa faca ceva bun, sa lucreze ceva bun, sa gandeasca ceva bun, si in loc sa faca ceva bine, a facut rau. Nici prin gand nu ne da ca Sfintilor li s-ar putea intampla asa ceva. Noua ni se intampla asa, pentru ca avem in noi inca neprelucrate subconstientul si inconstientul, adica cea mai mare parte a sufletului.

Arhim. Simeon Kraiopoulos – Sufletul meu. Temnita mea.

3 răspunsuri la Cum s-au aflat Sfintii pe malul celalalt… (7)

  1. In Tacere spune:

    Reblogged this on În Tăcere.

  2. Şi El le-a zis: Veniţi voi înşivă de o parte, în loc pustiu, şi odihniţi-vă puţin. Căci mulţi erau care veneau şi mulţi erau care se duceau şi nu mai aveau timp nici să mănânce. (Domnul Nostru Iisus Hristos)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: