Cum s-au aflat Sfintii pe malul celalalt… (1)

Pun inceput…

   In scrierile Sfintilor Parinti intalnim adeseori acest indemn: sa pui inceput. sau sa pun inceput, sau am pus inceput, sau voi pune inceput. Intalnim acest indemn la Sfintii Parinti, dar il intalnim si in zilele noastre. Mi-e teama, insa, ca nu stim exact ce inseamna acest indemn si ce vrea sa spuna cineva atunci cand il foloseste. Nu inseamna nimic daca doar rosteste cineva un indemn al Parintilor sau al unor oameni sfinti din zilele noastre. Problemele trebuiesc cunoscute de om, pe cat este cu putinta, in profunzime si abia apoi sa se familiarizeze cu ele, sa le asimileze, sa le traiasca. Fara aceasta, cunoasterea nu foloseste la nimic.
Ce inseamna asadar pun inceput?
Din cate vedem in scrierile Parintilor, se poate ca cineva sa spuna, sau chiar sa si simta, in fiecare clipa  nevoia de a spune pun inceput, voi pune inceput. Si aceasta nu doar la inceputul anului, nu doar cand ne aflam in vreun popas al vietii noastre, nu doar la inceputul saptamanii, ci la inceputul fiecarei clipe.
Pun inceput. Omul nu numai gandeste ca este bine sa faca asa, dar simte si nevoia sa si spuna pun inceput. Si cu cat se hotaraste cineva sa puna mai degraba inceput, cu atat este mai bine. Daca nu cunoaste, insa, semnificatia acestui indemn si nu face ceea ce trebuie, totul va parea un joc sau o bataie de joc.
Asadar, Parintii simteau nevoia de a pune inceput, adica a incepe viata adevarata, duhovniceasca in fiecare clipa. Sfintii puneau inceput in fiecare zi si, fara sa-si dea seama, la final s-au aflat pe malul celalalt.
Ce inseamna ca la final s-au aflat pe celalalt mal? Sa urmarim un exemplu. Un copilas vrea sa urce pe o scara. Isi ridica piciorul pe prima treapta si se straduieste sa duca si celalalt picior pe treapta. Nu reuseste si cade. Copilasul incearca si alta data, dar nu reuseste. Incearca iarasi si iarasi cade. Isi continua stradania fara sa tina cont ca a esuat o data, de doua ori, de trei ori…! Nu se lasa biruit de nereusita lui. Mama copilului il urmareste de deasupra scarii, fara sa fie vazuta de copil. Vazand stradania copilului, si faptul ca nu-i pasa deloc de esecul lui, coboara, il ia in brate si, una cate una, il urca pe copil toate treptele. Cam asa punea Sfintii incontinuu inceput si la sfarsit se aflau pe malul celalalt. Pentru a intelege mai bine intreaga problema, sa o vedem si din punct de vedere psihologic.

Arhim. Simeon Kraiopoulos – Sufletul meu. Temnita mea

2 răspunsuri la Cum s-au aflat Sfintii pe malul celalalt… (1)

  1. In Tacere spune:

    Reblogged this on În Tăcere.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: