Cap. XIX – Intelegerea iubirii aproapelui pentru a nu ne tulbura pacea

Domnul nostru a zis ca a venit sa arunce focul dragostei pe pamant, in inima: „Am venit sa aduc foc pe pamant” (Lc. 12, 49). Dragostea lui Dumnezeu nu are hotar, dupa cum nici Dumnezeu cel iubit nu are masura si hotar. Iubirea aproapelui insa, trebue sa aiba, caci de nu o vei folosi cu masura cuvenita, te poate desparti de dragostea lui Dumnezeu, te pagubeste mult, te duce la pierzare si te strica, incat nu mai poti dobandi pe altii. Iubeste, asttel pe aproapele, incat sufletul tau sa nu sufere paguba. E drept ca esti dator a-i da pilda, dar sa nu faci vreodata ceva numai pentru aceasta. Caci atunci nu-ti e decat spre paguba. Fa toate lucrurile numai pentru a placea lui Dumnezeu.

Smereste-te in toate ale tale si-ti vei da seama cat de putin poti folosi cu ele altora. Socoteste ca nu se cade a avea atat de multa fierbinteala si ravna a sufletului, incat, pentru ea, sa te lipsesti de linistea (+) si pacea inimii.

Fii cu o sete infocata si cu o mare pofta de a cunoaste tot adevarul cum il pricepi si intelegi tu si a se imbata de acei vin fagaduit de Dumnezeu si darueste fiecaruia fara plata: „Cumparati fara argint si fara pret vin si grasime” (Isaia 25, 1). Trebue sa ai totdeauna aceasta sete de mantuirea aproapelui. Dar ea sa provina din dragostea ta fata de Dumnezeu si nu din ravna nechibzuita. Dumnezeu sadeste aceasta dragoste catre aproapele in singuratatea mintala a sufletului si culege rodul cand voeste. Nu semana nimic dela tine. Adu lui Dumnezeu pamantul sufletului tau, cinstit si curat de orice. El va semana samanta intr-insul, cum voeste si asttel face rod.


(+) Dar dana e vorba de credinta si de Traditia Bisericii noastre, atunci si cel mai pacinic si linistit trebue sa lupte pentru ele, insa fara turburarea inimii, dar cu o manie barbateasca si tare, dupa cuvantul lui Ioil: „Acolo cel bland sa fie razboinic”.


Totdeauna sa-ti amintesti ca Dumnezeu voieste acest suflet singur si deslegat de orice legatura pentru a-l uni cu ai Sau. El sa te aleaga. Tu numai sa nu-l impiedici. Sa nu ai alt gand, decat a placea lui Dumnezeu, asteptand sa te cheme El sa lucrezi. Stapanul casei a iesit acum si, dupa pilda Evangheliei, cauta lucratori la via sa. Leapada orice gand si orice grija. Alunga orice grija de tine si de orice iubire de lucruri vremeinice, ca Dumnezeu sa te imbrace si sa-ti dea ceeace nu poti banui. Uita complect de tine si in sufletul tau sa traiasca numai dragostea lui Dumnezeu.

Apoi, pentruca Dumuezeu sa te pazeasca in toata linistea si pacea, impaca-ti ravna si fierbinteala ce o ai pentru ceilalti. Sa nu lipseasca sufletului capetele (care sunt pacea inimii) ca sa le puna fara socoteala la dobanda celorlalti. Caci, singurul targ unde poti negutatori a te imbogati in Dumnezeu, este supunerea sufletului tau lui Dumnezeu, slobod de orice. Dumnezeu face totul. Dela tine nu asteapta decat sa te smeresti inaintea Sa si sa-l aduci sufletui liber complect de cele pamantesti, avand inlauntru numai dorinta de a se implini la tine desavarsit in toate si pentru toate dumnezeiasca Lui voe.

Nicodim Aghioritul – Razboiul Nevazut

Un răspuns la Cap. XIX – Intelegerea iubirii aproapelui pentru a nu ne tulbura pacea

  1. In Tacere spune:

    Reblogged this on În Tăcere.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: