23 Noiembrie – Pomenirea Prea Cuviosului Parintelui nostru Antonie de la Iezeru-Valcea

In codrii si in pesterile Carpatilor au trait, in curgerea veacurilor, numerosi sihastri de neam roman, departe de lume si cunoscuti de prea putini, fapt pentru care numele celor mai multi dinre ei n-au ajuns pana la noi. Intre acesti putini cunoscuti se numara si cuviosul sihastru Antonie de la schitul Iezeru din partile Valcei, unul din marii parinti cu viata aleasa pe care i-a odraslit neamul nostru.

S-a spus despre el ca ar fi un aroman, originar din orasul Ianina, din Grecia. Socotim, totusi, ca se tragea dintr-o familie de buni crestini din satele de sub munte ale Olteniei, regiune cu multe manastiri si schituri, ctitorite de domnii, boierii si calugarii romani din veacurile trecute. Cunoscand aceste vetre stravechi de evlavie crestineasca, a dorit inca de tanar sa imbrace ingerescul chip al calugariei. Impresionat in mod deosebit de viata aleasa pe care o duceau calugarii de la Iezeru, – ctitoria lui Mircea Voda Ciobanul, pe la mijlocul veacului al XVI-lea – a intrat frate in acest schit. La vremea randuita de pravila calugareasca, a fost tuns in monahism, primind numele marelui Antonie indrumatorul pustiurilor din Egipt, la inceputul veacului al IV-lea. Aici a deprins toate randuielile vietii calugaresti, cu rugaciune, post, privegheri si alte nevointe duhovnicesti.

Cunoscand insa si viata mult mai induhovnicita pe care o duceau sihastrii retrasi cu totul de lume in muntii din preajma schitului, cuviosul monah s-a aprins de ravna sfanta de-a le urma pilda vietii. Drept aceea, in jurul anului 1690 s-a retras si el la cativa kilometri de schitul Iezeru, in muntele cu acelasi nume, unde si-a gasit adapost intr-o pestera. Aceasta i-a devenit chilie si loc de reculegere. Nemultumit ca nu avea un loc anume randuit pentru rugaciune, a inceput sa sape alaturi un mic paraclis in stanca, largind stanca in asa fel incat sa poata face din ea un lacas de inchinare si de preamarire a lui Dumnezeu. Terminand aceasta bisericuta, i-a pus o catapeteasma si icoane, inzestrand-o cu cele trebuitoare savarsirii dumnezeiestilor slujbe. A rugat apoi pe episcopul Ilarion al Ramnicului, care pastorea atunci, sa o sfinteasca. Trei ani de zile a lucrat singur, cu dalta si cu ciocanul. In aceasta bisericuta s-a rugat mereu cuviosul Antonie sihastrul, pana la sfarsitul vietii, impreunand rugaciunea cu postul si cu munca in gradina pe care o avea in jurul pesterii lui. Cobora la schit doar in zilele de duminici si sarbatori pentru a asculta Sfanta Liturghie si a primi Trupul si Sangele Domnului.

La indemnul sau, prin anii 1700-1705, episcopul Ilarion a refacut biserica si chiliile schitului Iezeru, ctitorite de domnitorul Mircea Ciobanul, dupa cum ne incredinteaza si noua pisanie care a fost pusa atunci. Traditia populara stie ca insusi schimonahul Antonie cobora mereu de la pestera lui si ajuta la refacerea schitului.

Vestea despre traiul si nevointele Cuviosului Antonie s-au raspandit curand in toate satele si targurile Olteniei, ajungand pana si dincolo de munti, in Transilvania. Calugarii si credinciosii care auzeau de sfintenia vietii lui, se indreptau spre schitul Iezeru sau spre pestera lui, pentru a-i cere cuvant de invatatura si de mangaiere.

Asa si-a petrecut viata, in post, rugaciune si aspre nevointe duhovnicesti, cuviosul Antonie de la pestera din Muntele Iezeru, timp de 28 de ani. Traise, deci, in timpul domniei lui Constantin Voda Brancoveanu si a pastoririi lui Antim Ivireanu, ca episcop de Ramnic si apoi ca mitropolit al intregii Tari Romanesti.

Dumnezeu l-a chemat la Sine cu putin inainte de anul 1714. Unul din fiii sai duhovnicesti, ieromonahul transilvanean Nicolae din Teius (jud. Alba), i-a purtat de grija in ultimele zile ale vietii si l-a impartasit cu Sfintele Taine. Plans de intreaga obste a schitului Iezeru, ca si de credinciosii din imprejurimi, a fost asezat spre vesnica odihna in apropiere de intrarea in paraclisul pe care si-l sapase el insusi in stanca. Multa vreme credinciosii care l-au cunoscut sau care auzisera de el urcau la chilia si la paraclisul lui, unde se rugau si isi pomeneau mortii, punand apoi lumanari pe mormantul cuviosului Antonie, pe care-l cinsteau ca pe un adevarat sfant. Ieromonahul Nicolae duhovnicul, de care pomeneam mai sus, i-a scris “Viata” pe scurt, asa cum am aratat-o aici. Dar mormantul sau nu se mai cunoaste, caci o stanca pravalita din munte a acoperit locul in care se gasea. Totusi, amintirea lui printre localnici nu s-a stins niciodata, ci credinciosii olteni il cinstesc neincetat pe acest Cuvios Sihastru Antonie, ca pe un adevarat sfant odraslit din neamul lor.

Tinand seama de viata si nevointele sale, Sfantul Sinod al Bisericii noastre, in sedinta din 20 iunie 1992, a hotarat ca el sa fie asezat in randul sfintilor, urmand ca numele lui sa fie trecut in sinaxar, in cartile de slujba si in calendarele bisericesti. Pomenirea lui cu lauda se face in fiecare an la 23 noiembrie.

Prea Cuvioase Parinte Antonie, luminatorul credinciosilor si al calugarilor, roaga-te lui Hristos-Dumnezeu, sa mantuiasca sufletele noastre.

Anunțuri

2 răspunsuri la 23 Noiembrie – Pomenirea Prea Cuviosului Parintelui nostru Antonie de la Iezeru-Valcea

  1. iulia spune:

    Ma alatur si eu cititorilor si va spun povestea bunicii mele. Acum are 68 de ani si anul trecut a aflat ca are o boala necrutatoare. A fost un soc pentru toata familia, doctorul a confirmat ca are cancer si trebuie operata urgent. Am aflat de Sfantul Nectarie de la un prieten care e student la teologie. Inainte de a merge bunica la operatie, m-am rugat Sfantului Nectarie si Sfantului Fanurie si Maicii Domnului in fiecare zi impreuna cu acest prieten. Operatia a decurs bine,iar doctorul a spus ca trebuie sa faca 6 sedinte de chimioterapie. Multumesc Lui ca a trecut peste toate acestea. Am promis atunci ca vom scrie povestea sa stie si altii ca e bine sa apeleze si ei …. asa ca rugati-va catre Maica Domnului, catre Sfantul Fanurie, catre Sfantul Nectarie si catre orice sfant al lui Dumnezeu.
    Multumim Sfantului Nectarie, Sfantului Fanurie si Maicutei Domnului pentru ajutor. Cred ca sfantul ar vrea ca multi oameni sa stie ca au o sansa, prin credinta si rugaciune.

  2. sergiu spune:

    Am aflat intamplator despre existenta sfantului Nectarie. Eram la bunicii mei si am citit intr-un ziar despre minunile savarsite de Dumnezeu la rugaciunile Sfantului Nectarie din Eghina. Am citit in diferite randuri si despre alti sfinti, dar nu prea m-am oprit asupra lor, insa asa cred ca a facut Dumnezeu ca sa-l tin minte pe acest sfant … si pana la urma, cat m-a ajutat pe mine si pe cei din jurul meu.
    Despre Sfantul Fanurie am aflat dintr-o carticica pe care am primit-o de la un preot. Eram mic, si mama mea era internata la o clinica de cardiologie. Venind de la scoala am aflat de la o doamna ca mama va trebui sa fie operata pe cord. M-am speriat foarte tare si mergand acasa am citit acatistul acestui sfant mucenic. Mare mi-a fost bucuria cand tatal meu s-a intors si el acasa si mi-a spus ca doamna ce-mi spuse vestea despre operatia mamei ar fi inteles gresit. Sunt convins insa ca tamaduirea aceasta a fost o minune savarsita de Dumnezeu la rugaciunile Sfantului Fanurie.
    Altadata acest sfant, alaturi de Sfantul Nectarie si alaturi de Maica Domnului au fost alaturi de mine la diferite operatii pe care le-am suportat eu sau cei din jurul meu. Nasul meu era bolnav de cancer cu metastaze si in mod miraculos s-a vindecat, iar acum multumita Lui este sanatos. Alteori impreuna cu o prietena am apelat la acesti doi sfinti pentru a se ruga si ei lui Dumnezeu ca bunica fetei sa se insanatoaseasca, ea fiind bolnava tot de ingrozitoarea boala, cancerul.
    Am promis atunci amandoi ca vom spune si altora postand pe diferite site-uri intamplarile acestea pentru ca si alti oameni care au nevoie sa stie ca bine este a scapa catre Dumnezeu avand alaturi si pe acesti doi sfinti. Bunica fetei a inceput dupa un an sa sangereze din nou. Noi am gresit pentru ca nu ne-am tinut promisiunea, o facem insa acum …
    In orice imprejurare grea si nu numai, rugati-va catre Maica Domnului, catre Sfantul Fanurie, catre Sfantul Nectarie si catre orice sfant al lui Dumnezeu. Indrazniti.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: