Despre deosebirea crucilor in viata celor ce se mintuiesc

(Predica a Parintelui Cleopa)

Cuvintul Crucii, pentru cei pieritori, nebunie este.
Iar noua celor ce ne mintuim, puterea lui Dumnezeu este
(I Corinteni 1, 18)

Iubiti credinciosi,

patras-andreiMintuitorul nostru Iisus Hristos zice in Sfinta Evanghelie: Daca vrea cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-Mi urmeze Mie (Matei 16, 24). Astazi vom vorbi despre deosebirea
crucilor prin care ne putem mintui pe pamint. Va amintim ca noi crestinii cinstim indoit Crucea lui Hristos: crucea materiala, vazuta, pe care o cinstim, o sarutam si o purtam si crucea spirituala care este suferinta pentru fapta buna.

Daca citim cu atentie in Sfinta si dumnezeiasca Scriptura vedem ca
semnul Crucii materiale s-a aratat in chip simbolic din cele mai vechi
timpuri. Astfel vedem ca patriarhul Iacov a binecuvintat pe fii lui
Iosif cu miinile sale in semnul Crucii (Facere 48, 13-16).

Semnul Crucii vazute a fost prefigurat de tinerea miinilor lui Moise la
rugaciune in chipul crucii, in timpul luptei cu Amalec (Iesire 17, 11-
12).

Crucea vazuta, materiala, a fost inchipuita tainic in Legea Veche si
prin semnul T, care ii apara de moarte pe cei ce il aveau pe fruntea
lor (Iezechiel 9, 4-6). Crucea este simbolizata si prin pecetea lui
Dumnezeu care pastreaza nevatamati pe cei ce o au pe fruntea lor
(Apocalipsa 7, 2-4; 9, 4). In legea Harului Insusi Domnul si
Mintuitorul nostru Iisus Hristos a binecuvintat in chip vazut cu
miinile Sale pe copii: Si luindu-i in brate i-a binecuvintat punindu-Si
miinile peste ei (Marcu 10, 16).

Iar despre binecuvintarea Apostolilor, la inaltarea Sa la cer, ne
spune: Apoi i-a dus afara spre Betania si, ridicindu-Si miinile Sale,
i-a binecuvintat (Luca 24, 50). Apostolii, la fel, au hirotonit prin
binecuvintarea in semnul crucii diaconi, preoti si episcopi prin
rugaciune si punerea miinilor (Fapte 6, 6; 14, 23; I Timotei 3, 2).
Pentru acest fapt Taina Preotiei este numita „punerea miinilor
preotiei”. Tot prin rugaciune si punerea miinilor in chipul crucii
impartaseau Apostolii taina ungerii cu Sfintul Mir, numita „Pecetea
Darului Sfintului Duh” (Fapte 8, 17; 19, 6; II Corinteni 2, 15).

Cit priveste Crucea nevazuta, spirituala si tainica pe care trebuie s-o
purtam cu totii, aceasta este suferinta si osteneala noastra la
lucrarea faptelor bune. Mintuitorul nostru Iisus Hristos care a purtat
crucea vazuta pe Golgota, cit si pe cea nevazuta a suferintelor pentru
a noastra mintuire, ne-a invatat si pe noi sa rabdam crucea vietii,
zicind: Cine rabda pina la sfirsit acela se va mintui (Matei 10, 22;
24, 13; Marcu 13, 13). Satana uraste foarte mult semnul Sfintei Cruci,
caci Crucea este arma cea nebiruita cu care Hristos l-a biruit si a
golit iadul. De aceea satana indeamna pe cei rataciti de la adevar,
adica pe sectantii care ii slujesc lui, sa huleasca si sa urasca Crucea
lui Hristos. Caci precum ciinele fuge de batul cu care a fost lovit,
tot asa si diavolul fuge de Crucea lui Hristos care ii aminteste ca
prin ea a fost lovit si biruit.

Adevaratul crestin ortodox cinsteste Crucea care s-a sfintit cu miinile
lui Hristos pe Golgota si se inchina ei cu toata evlavia si smerenia.
La fel cinsteste si crucea cea nevazuta a suferintelor vietii in
Hristos pe care a rabdat-o si Mintuitorul pina la moarte, si inca
moarte pe cruce (Filipeni 2,8). Dar si aceasta sa cunoasca crestinul
ortodox ca crucea nevazuta a suferintelor Sale este de multe feluri si
fericit este acel crestin care cu credinta in Dumnezeu si cu multa
rabdare isi duce crucea suferintelor pe pamint in dragostea lui
Hristos, spre mintuirea sufletului sau.

Asa, de exemplu, unul este orb si rabda toata viata cu multumire
aceasta suferinta. Altul este surd, altul nu poate vorbi, iar altul
este schiop si lipsit de oarecare madulare ale trupului sau. Si daca
sufera cu barbatie aceasta neputinta si multumeste lui Dumnezeu cu
rugaciuni din inima, unul ca acela cu mucenicii se va numara. Numai sa
se fereasca de orice pacate, caci dincolo il asteapta bucuria cea fara
de margini.

Altii duc cu multa rabdare crucea casatoriei care nu este usoara,
deoarece multe si mari datorii au crestinii cei casatoriti. De a creste
pe fiii lor in frica de Dumnezeu, de a nu-si ucide copiii, de a iubi
Biserica, mama noastra care ne-a nascut prin apa si prin Duh (Ioan 3,
5); de a posti toate sfintele sarbatori de peste an, precum si
Miercurea si Vinerea si lunea, spre a prisosi dreptatea lor mai mult
decit a fariseilor care se lauda ca postesc de doua ori pe saptamina.

Apoi de a duce viata in curatenie, in posturi, in Duminici si in
Sfintele sarbatori; de a face milostenie, de a merge regulat la
biserica, de a face in toata vremea rugaciuni si de a citi cit mai des
Sfinta Scriptura si invataturile sfintilor lui Dumnezeu. Inca de a se
feri de orice pacat care departeaza de la ei pe Duhul Sfint si multe
alte indatoriri pe care ii invata preotii in toate Duminicile si
sfintele sarbatori, numai de ar asculta cu frica de Dumnezeu. Nu este
usoara nici crucea vaduviei si a fecioriei, a celor ce se silesc pentru
dragostea lui Dumnezeu sa duca viata in curatenie si cinste pe pamint,
intre care se numara si calugarii.

Unii dintre acestia, daca vor face precum au fagaduit inaintea
Domnului, daca vor trai in ascultare, in saracie, in feciorie, nu numai
cu trupul ci si cu mintea si cu inima lor de se vor parasi de a pofti
cele stricacioase si inselatoare, de mare plata se vor bucura in veacul
viitor. Atit calugarii care au fagaduit sa-si pazeasca fecioria pina la
moarte, cit si crestinii care voiesc sa traiasca in feciorie si
curatenie, au nevoie de post, de infrinare la mincari alese si vin si
de trezvia mintii, unita cu rugaciunea si cugetarea la moarte si la
judecata de apoi. Ei trebuie sa aiba pururea frica lui Dumnezeu
inaintea ochilor mintii, spre a-si pazi mintea si cele cinci simtiri de
ispite, de ginduri rele si de prietenia cu fete care pot pricinui
sminteala si pacat.

Grea este crucea si celor saraci si necajiti care traiesc in lipsuri si
saracie si se lupta cu multe nevoi ale vietii pamintesti. Si acestia de
isi vor duce crucea suferintei cu smerenie, cu rabdare si cu multumire,
mare plata ii asteapta pe ei la Dumnezeu, care este Preadrept,
Atotstiutor si cunoaste rabdarea, necazul si suferinta fiecaruia si va
rasplati tuturor dupa faptele lor.

Dreptul Iov zice: O lupta este viata omului pe pamint (Iov 7, 1).
Sfintul Apostol Pavel zice: „In aceasta lupta mare, aveti nevoie de
rabdare” (Evrei 12, 2-7). Iar Mintuitorul nostru Iisus Hristos, zice:
Intru rabdarea voastra veti dobindi sufletele voastre (Luca 21, 19). De
aceea sintem datori pururea de a ne ruga la Preamilostivul Dumnezeu sa
ne dea rabdare in necazurile si suferintele noastre, spre a ne duce
Crucea pina la sfirsit, caci fara de El nu am putea face nimic (Ioan
14, 4). Dar sa fim incredintati ca Dumnezeu, din a Sa nemarginita mila,
nu lasa pe om sa fie ispitit mai presus de puterile lui (I Corinteni
10, 13).

Iubiti credinciosi,

Acum, catre sfirsitul acestei predici, vom aminti o istorioara
adevarata pentru un bolnav. Acesta a zacut mai multi ani si
pierzindu-si rabdarea in boala, cerea de la Dumnezeu sa moara, iar
Preabunul Dumnezeu l-a salvat printr-o minune, spre a nu-si pierde
sufletul sau.

Un calugar cu viata aleasa din Sfintul Munte Athos, fiind paralizat de
multi ani, incepuse a se ruga lui Dumnezeu, ori sa moara, ori sa se
faca sanatos, nemaiputind suferi acea boala chinuitoare. Asa
rugindu-se, a venit la el un inger al Domnului si i-a zis: „Dumnezeu
voieste sa te curate pe tine de pacatele tale ca fierul prin foc, spre
a te duce pe tine in raiul desfatarii, ca nu este alta cale spre
Mintuitorul decit calea Crucii care se face prin suferinte. Deci daca
vrei sa te cureti de greselile tale trebuie sa mai zaci un an pe pamint
sau sa stai trei ceasuri in iad”.

Calugarul bolnav a inceput a cugeta. Inca un an de suferinta pe pamint?
Mai bine sa stau trei ceasuri in gheena! Atunci ingerul, cu iuteala
fulgerului ii duse sufletul sau in chinurile iadului si pleca, zicind
aceste cuvinte mingiietoare: „Dupa trei ore voi veni la tine sa te
caut!” Intunecimea aceea cumplita, suspinarile sfisietoare ale
pacatosilor care se chinuiau in gheena si fetele infricosate ale
diavolilor au adus asupra calugarului urgisit o groaza si o durere
nespusa. Pretutindeni nu vedea si nu auzea decit suferinte, lacrimi si
vaiete ingrozitoare! Doar ochii arzatori ai diavolilor luceau in
intunericul fara margini al iadului.

Atunci chinuitul calugar a inceput a plinge si a striga, insa nimeni nu
raspundea la strigatele sale. Lui i se parea ca de cind a sosit acolo
trecusera sute de ani de suferinta si astepta cu nerabdare sa apara
ingerul Domnului sa-l scoata. Insa ingerul nu venea. Toti pacatosii
inchisi in gheena nu erau ocupati decit de moartea lor prea amara si
groaznica si de propria lor munca, iar grozavii diavoli, in bucuria lor
infernala, isi bateau joc de suferintele pacatosilor.

In sfirsit, ingerul cu un zimbet de lumina, se apropie de chinuitul
calugar si-l intreaba: „Cum te afli, frate?” „Niciodata nu as fi crezut
ca gura unui inger poate minti! Oare nu mi-ai spus ca ai sa ma scoti de
aici dupa trei ore? Si iata, au trecut sute de ani in aceste suferinte
groaznice! Ce zici tu?” A raspuns ingerul cu fata luminata: „O ora a
trecut, de cind te-am parasit si mai ai inca doua ore de stat aici!”
„Doua ore? striga calugarul chinuit, cu mare groaza. Este oare cu
putinta sa fi trecut o ora? Dar nu mai pot suporta aceste munci
cumplite! De se poate face voia Preamilostivului Dumnezeu, te rog
scoate-ma de aici. Voiesc mai bine sa sufar pe pamint ani, secole chiar
pina la a doua venire a Domnului, dar scapa-ma de aici! Fie-ti mila de
mine!”

Zise ingerul: „Dumnezeu, fiind Parintele indurarilor si a toata
mingiierea, arata bunatatea Sa asupra ta. Dar tu trebuie sa-ti aduci
aminte de acum inainte cit de grele si de mari sint muncile gheenei;
iar chinurile de pe pamint, oricit de groaznice ar fi, sint numai umbra
fata de cele vesnice ale iadului (Viata repausatilor, Bucuresti, 1899,
p. 424-426).

Iubiti credinciosi,

Din aceasta istorioara adevarata si din cele de mai inainte sa
intelegem ca nu este mintuire fara Cruce si fara suferinta in aceasta
viata. Mintuitorul nostru Iisus Hristos ne-a spus ca „prin multe scirbe
ni se cade a intra intru Imparatia Cerurilor”.

Tot crestinul care doreste mintuirea sufletului sau este dator sa fie
gata a suferi cu dragoste si cu rabdare toate necazurile, scirbele si
durerile vietii ingaduite de Dumnezeu asupra omului pentru mintuirea
lui. Zice Sfintul Isaac Sirul: „Precum focul curata arama de rugina,
asa boala curata pacatul omului”. De aceea este bine ca in toata
suferinta si intristarea sa ne rugam Preainduratului Dumnezeu sa ne
ierte de pacate si sa ne dea rabdare in necazuri si suparari,
aducindu-ne aminte ca: „Necazul rabdare lucreaza, iar rabdarea curatire
de pacate”.

Niciodata in viata nu putem rabda cit sintem datori pentru pacatele
noastre, pentru a impaca dreptatea lui Dumnezeu. Si nici a rabda nu
putem fara mila si ajutorul Preainduratului Dumnezeu. De aceea
Mintuitorul nostru Iisus Hristos a zis: Ramineti in Mine si Eu in voi.
Precum mladita nu poate sa aduca roada de la sine, daca nu ramine in
viata, tot asa nici voi, daca nu ramineti in Mine (Ioan 15, 4). Numai
cu mila si cu ajutorul Lui putem in viata toate. Acest adevar ni-l
arata Sfintul Apostol Pavel care zice: Toate le pot intru Hristos, Cel
Care ma intareste (Filipeni 4, 13).

Cu adevarat toate in Hristos le putem, iar fara El, nimic. De aceea
sintem datori in toata vremea si locul sa cerem mila si ajutorul lui
Dumnezeu si cu credinta si nadejde, sa asteptam aducindu-ne aminte de
cuvintul care zice: Mintui-va Domnul sufletele robilor Sai si nu vor
gresi toti cei ce nadajduiesc in El (Psalm 33, 21). Amin.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: