Povatuirile duhovnicesti ale monahului Isaia catre prea cinstita monahie Teodora (VIII)

281. Daca ne vom judeca pe noi insine, iar nu pe altii, atunci Judecatorul Se va schimba fata de noi. Dumnezeu, cu adevarat Se bucura cand vede ca pacatosul arunca de la sine greutatea sa. Daca am savarsit ceva necurat sa ne spalam cu pocainta, caci noi trebuie sa-I infatisam lui Hristos chipul Sau curat.

282. Dupa cum cei ce au lanturi la picioare, adeseori se poticnesc si cad, tot astfel si cei legati cu grijile vietii, nu pot merge pe calea faptei bune.

283. Cine nu uraste pacatul in cei pacatosi, chiar daca el insusi nu face pacate, se numara cu pacatosii si este robul pacatului.

284. Vesnicele bunatati sunt frumoase, imbelsugate si marete fara margini, iar cele lumesti, toate sunt umbra, fum, vis. Auzi, Doamna mea? Fa deci asa, si bun va fi sfarsitul tau.

285. Orice fapta rea este o arma in mainile diavolului indreptata impotriva noastra, iar odata inarmat, el cu mai multa rautate se napusteste impotriva celui ce il inarmeaza.

286. Nu semana raul, caci secerisul este aproape si focul va inghiti pe cel ce seamana spini si maracini.

287. Vrei sa-l lipsesti pe diavol de orice putere? Taie repede gandurile rele si, lipsit de aripi, el va fi o jucarie, ca o mica vrabie.

288. Vai de cel nepasator si negrijuliu, buna mea sora. Caci in ziua iesirii, vom cere de la el socoteala pentru vremea pe care el a cheltuit-o rau.
Stii care e sfarsitul celui nepasator; plangi dar, lacrimeaza, indurereaza-te cu inima si foloseste totul ca sa te mantuiesti mai repede, caci moartea va veni curand si nu va zabovi.

289. Fericit este acela care si-a spalat toata necuratia pe care a adunat-o in viata aceasta desarta si care se va infatisa curat, inaintea Judecatorului Celui curat.

290. De capatai sunt dar cuvintele, sora mea, nu le trece cu vederea. Curand va trece greutatea jugului. Dar vai de tine de te vei dovedi rea in infricosata zi a Judecatii.

291. Pe Dumnezeu sa-L cinstesti cu fapte, sa-L lauzi cu cuvantul, sa-L pomenesti neincetat cu inima. Invata fapta buna cu cuvantul, dar s-o propovaduiesti cu fapta.

292. Din cele rele, rau iti faci tie lucrand necuratelor patimi, iar nu lui Dumnezeu. Strain este de Dumnezeu acela care este preocupat de lucruri straine, de lucrurile lumii, fie ele mici sau mari, aratoase sau nearatoase.

293. Dupa cum vinul il face puternic pe cel care-l bea si adeseori il aduce intr-o uitare de sine, tot astfel si aducerea aminte de Dumnezeu il umple de bucurie pe acel care Il tine mereu in minte si, lepadandu-se de lume, il face sa uite de tot ce este desertaciune.

294. Cugeta numai la acele mancaruri care intretin trupul, iar nu la acelea care-l indulcesc si-l ingrasa, adica peste, untdelemn, tot felul de mancaruri, caci ele, mai ales cand stai de vorba cu barbatii, arunca in curvie.
Iata mancarurile cu care trebuie sa te hranesti: paine uscata – si aceasta nu multa, apa – si aceasta cu masura. Parintii nostrii – sfintii – au mers pe aceasta cale spre Imparatia Cerurilor. Daca vei incepe sa-ti largesti pantecele, nu vei scapa de razboiul curviei. Fericitul Ioan Scararul astfel ne invata despre aceasta: cel ce-i face pantecelui pe plac si vrea sa stinga curvia, este asemenea aceluia care vrea sa stinga focul cu untdelemn.

295. Iubitor de osteneala este si se recunoaste, buna mea sora, acela a carui minte si gand e intotdeauna cu Dumnezeu, cel care sezand intotdeauna cu aducerea aminte de Dumnezeu, face fapte bune si petrece cu trupul in liniste.

296. Nu chipul barbatului monah sa-l tii minte, doamna mea, ci intelepciunea lui sufleteasca. Iar sufleteste, acela este intelept, care iubeste linistea si rugaciunea si tacerea, care nu iubeste sa vada fata de femeie si nu doreste sa stea de vorba cu ele. Acelasi lucru, doamna mea, trebuie aplicat si femeilor.

297. O mare nenorocire vine din auz si din limba. Caci Solomon zice: mai bine sa cazi din inaltime, decat din cauza limbii. Dar nu vei scapa de aceasta nenorocire, daca nu vei iubi linistea cea buna, tacerea si rugaciunea.

298. Sa socotesti ca ti-e un bun prieten acela care iti doreste cinstea si care iti conduce sufletul la mantuire, iar pe toti ceilalti nu-i primi deloc.

299. Vorbeste cele de cuviinta si de trebuinta si nu vei auzi cele necuviincioase.

300. Mare si slavit lucru este prietenia cea duhovniceasca. Iar de acela care vrea sa-ti piarda sufletul, fugi ca de insusi diavolul. Crede-ma ca astazi cu greu se gasese cineva care sa doreasca sa intre cu tine intr-o prietenie duhovniceasca, in afara de Prea Dulcele nostru Iisus Hristos, din cauza tineretii tale, care te robeste. Si apoi, ce nevoie ai, buna mea sora, sa fii prietena cu oamenii, care nu pot sa-ti ajute cu nimic in ceasul mortii sau in ziua Judecatii? Lasa-i pe toti, si pe cei mici, si pe cei mari, si lipeste-te de Prea Dulcele nostru Iisus Hristos, Dumnezeul nostru, care te poate ajuta in ceasul mortii si in ziua Judecatii si, ceea ce-i mai mult, sa-ti dea tie Imparatia cea nesfarsita. Si Apostolul Pavel spune: „Lumea e rastignita pentru mine si eu pentru lume”. Alege dar ceea ce e mai bine, ca una ce esti inteleapta si chibzuita.

301. Nobletea sufletului se arata in afara prin linistire. Ia seama dar si deosebeste gandurile omenesti.

302. Castitatea si blandetea, linistea si tacerea si rugaciunea mntii in inima fac din suflet un inger, inainte de moarte.

303. Cel ce se ingrijeste bine de el insusi, de acela Se ingrijeste  si Dumnezeu. Ce este mai maret decat sa te lipesti de Domnul, dar numa inima celui cast este casa lui Dumnezeu. Sileste-te dar cu osardie sa-l primesti pe Dumnezeu.

304. Sufletul care ravneste evlavia, dar nu da atentie tacerii, usor se rataceste. Si Insusi Hristos spune: cercetati Scripturile, caci in ele veti gasi calea mantuirii voastre.

305. Vei afla din lacrimile tale daca te temi de Dumnezeu, daca la vremea rugaciunii plangi pentru pacate. Prea slavit lucru pentru sufletul celui ce se linisteste este smerenia cu castitatea.

306. Pomul din rai este sufletul celui ce se linisteste. Daca-L iubesti pe Hristos, pazeste-I poruncile si nu te abate niciodata de la pomenirea Lui. Daca vei ingadui aceasta mult te vei cai dar, cred, fara nici un folos.

307. Un prieten dupa Dumnezeu izvoraste miere si lapte din gura sa si cu cuvintele adevarului conduce sufletul prietenului sau spre mantuire. Dar un suflet nepasator si iubitor de desfranare nu va gasi un astfel de prieten.

308. Daca te temi de Dumnezeu, fa toate lucrurile potrivit voii lui Dumnezeu. Ti-am scris multe indrumari diferite, ti-am zugravit simtamintele si inclinarile oamenilor buni si rai si ti-am aratat cat e de greu sa-i cunosti. Te rog asadar, ia aminte la tine insuti si ai grija de sufletul tau. Nu eu am un folos de aici, ci tu.

309. Cel smerit cu cugetul si iubitor de lucrul cel duhovnicesc, sezand in liniste, citeste dumnezeiestile Scripturi si aplica cu osteneala si osardie tot ce se gaseste in ele trebuitor pentru mantuire.

310. Cheama-L pe Dumnezeu zi si noapte ca sa-ti deschida ochii inimii si vei vedea folosul rugaciunii si al citirii chibzuite.

311. Privegherea, rugaciunea si rabdarea necazurilor care vin asupra noastra sunt arme care inmoaie inima; iar cel ce neglijeaza aceste fapte bune, cel ce se departeaza de liniste si rataceste de colo pana colo, ingheata ca in timpul unui ger puternic.

312. Sunt multe chipuri de rugaciune, unul mai luminat decat altul si nici unul din ele nu ramane fara rod, numai daca acea rugaciune nu va fi rugaciune, ci lucrare satanica. Astfel un om, avand de gand sa faca rau, s-a rugat mai intai, dupa obiceiul sau si – din iconomia lui Dumnezeu – neizbutind in intentia sa, I-a multumit dupa aceea lui Dumnezeu.

313. In ceasul unei calde aduceri aminte de Dumnezeu, inmulteste-ti rugaciunea ca sa nu te uite Dumnezeu, atunci cand tu Il uiti pe El.

314. Scripturile citindu-le, roaga-L pe Dumnezeu ca sa-ti dea rabdare sa te linistesti, sa taci, sa te rogi, sa citesti.

314. Crezi in Hristos. Rabda dar orice nedreptate pentru ca, in rabdarea ta, sa-ti zideasca El sufletul tau. E mai bine sa rabzi ocarile oamenilor, decat ispitele demonilor. Dar cel ce se linisteste, tace si se roaga, acela, cu darul lui Hristos, va birui amandoua ispitele, atat pe cele ce vin de la demoni, cat si pe cele ce vin de la oameni.

316. Orice bine cu iconomie vine de la Dumnezeu, dar binele fuge in chip tainic de la cei ce sunt nerecunoscatori, nemultumitori, trandavi si iubitori de vorba.

317. Sa fii curios de faptele tale rele, iar nu de faptele aproapelui si atunci demonii nu vor vatama gandul tau.

318. Nepasarea risipeste toate faptele bune, cele adunate dupa putere; iar milostenia, linistea si rugaciunea il inteleptesc iarasi pe cel nepasator.

319. Sa nu spui ca poti dobandi fapta buna fara necazuri, fiindca o astfel de fapta nu este fapta buna. Tocmai de aceea si David se ruga, zicand: „In necazul meu m-ai risipit, asculta rugamintea mea”.

320. Sa nu zici: eu nu cunosc binele si de aceea nu sunt vinovata pentru ca nu l-am facut. Caci daca cu osardie vei face binele pe care il stii, Dumnezeu iti va descoperi si pe acela pe care nu-l stii.

321. Cunoaste vrajmasul puterea legii si la inceput cauta numai consimtirea gandului. Apoi tulbura gandurile din ce in ce mai mult si, infatisand smintelile din afara, atrage spre fapta. Vegheaza deci, si te roaga.

322. Dumnezeu il primeste in rai pe cel ce posteste, pe cel ce se linisteste si pe cel ce rabda, iar pe cel ce mananca fara grija, pe cel ce vorbeste in desert si pe cel ce se rataceste de colo pana colo, il leapada ca pe un nevrednic. Vezi dar, sa nu te gandesti si tu ca daca te-ai linistit cateva zile, in toate celelalte poti sa ratacesti in afara de chilie incotro iti va porunci diavolul.

323. Pe cat iti sta in putere, buna mea doamna, posteste si linisteste-te. Caci dupa fire, poti sa postesti, asa cum respiri. Daca ai insa o putere fireasca sa postesti, intinde-te putin mai departe, ca sa te faci mostenitoarea Imparatiei Cerurilor.

324. „Nimeni, ostas fiind, nu se incurca cu treburile vietii”. Cel ce vrea sa biruiasca patimile fiind incurcat cu treburile vietii, se aseamana omului care vrea sa stinga focul cu paiele.

325. Cand auzi vorbele Domnului: „De nu te vei lepada de toata averea ta nu esti vrednic de Mine”, sa nu te gandesti ca e vorba numai de avere, ci si de toate lucrurile rautatii.

326. „Cel ce se nevoieste se infraneaza de toate”, spune Apostolul. Dar ce inseamna sa te infranezi de toate? Dumnezeu a hotarat sa gustam ceea ce mananca si mirenii, dar cel ce se nevoieste, adica monahul, daca va incepe sa bea vin, sa manance peste sau alte mancaruri placute, nu-si mai poate pastra castitatea, nu poate sa vietuiasca in liniste si tacere si de aceea, cel ca doreste sa se mantuiasca, sa se infraneze de la toate, pentru ca, saturandu-se de toate, sa nu se faca robul diavolului.

327. Presupune ca exista 12 patimi pacatoase. Dar daca tu vei iubi numai pe una din ele de bunavoia ta, atunci se va implini locul altora.

328. Pacatul este un foc mistuitor. Daca vei taia materia lui, el va disparea repede; dar daca o vei adauga, atunci focul, in aceeasi masura, se va aprinde din ce in ce mai tare.

329. Momeala patimii este cheia, miscarea inimii (indulcirea) este intoarcerea cheii, iar consimtirea deschide usa inimii tuturor gandurilor necurate. Dar cei incercati si chibzuiti stiu cum sa le taie pe cele dintai, ca sa scape de toate cele din urma. Ia aminte dar si incearca si tine pe cele bune.

330. Fara aducerea aminte de Dumnezeu si de moarte omul nu se poate mantui, chiar daca ar cunoaste el toata intelepciunea lumii. Petrece dar in aducerea aminte de Iisus cum te-am invatat de atatea ori. Dar nu uita ca fara liniste si tacere, nu poti petrece in aducerea aminte de Iisus.

331. Nu asculta cand se vorbeste de pacatele altora, caci daca iti va placea acest lucru si vei incepe sa osandesti, vei cadea singura in cele mai grozave curse.

332. Sa petreci in liniste si in vesnica aducere aminte de Dumnezeu si ispitele nu vor fi prea grele pentru tine. Dar daca nu vei petrece in aducerea aminte de Dumnezeu, atunci demonii te vor tulbura puternic si te vor rani cu ispitele.

333. Cand mintea va iesi din intunerilor grijilor trupesti si tu vei petrece in liniste, tacere si rugaciune, atunci vei vedea toate cursele viclene ale diavolului. Ia aminte dar la tine insati si pregateste-te de lupta cu vrajmasul.

334. Tot ce este bun si rau se incepe de la mic si hranit zilnic creste ca un munte mare. Dar asculta-ma pe mine, linisteste-te si taci.

335. Pacatul este o mreaja cu multe impletituri. De te vei incurca numai cu o parte iti vei pierde trupul si sufletul. Ia deci aminte la sufletul tau, pe cat iti sta in putere.

336. Daca nu vom implini deloc dorintele trupului, dupa Scriptura, atunci curand va fugi diavolul de la noi. Pentru ca el nu vrea, de trei ori blestematul, ca noi sa ne incununam cu ispite.

337. Constiinta ta va fi o carte fireasca daca, citind cu luare-aminte in liniste, vom primi cunostinta dumnezeiasca prin cercare.

338. Cel ce doreste sa invinga gandurile fara rugaciune si rabdare, isi expune fata rasului, caci un astfel de om nu numai ca se indulceste cu ele, dar le si face. Si ce poate fi mai nechibzuit decat aceasta?

339. Domnul este ascuns dupa usa poruncilor si este repede gasit de cei ce-L cauta printre ele. Poruncile Lui sunt: credinta, dragostea fata de El, smerenia, indurarea, postul, linistea, tacerea, neagoniseala, rugaciunea, neincetata aducere aminte de Dumnezeu. De vei bate in usa lui Dumnezeu cu aceste fapte, curand iti va deschide si ca pe o buna mireasma te va primi la Sine Prea Dulcele Iisus, spunandu-ti: „In putine ai fost credincioasa, intra acum in bucuria Domnului tau”. Ia aminte cu chibzuinta la cele scrise si pastreaza-le cu grija.

340. Cel frant scapa de lacomia pantecelui si de iubirea de agoniseala, cel linistit uraste vorba multa, cel cast se intoarce de la curvie si o uraste. Dar cel ce nu se linisteste este vinovat de toate aceste patimi.

341. Cel ce doreste sa treaca inot marea de gand, cea gandita, cugeta smerit, rabda indelung, se linisteste, posteste, privegheaza, tace (caci vremea e vicleana), citeste, face ingenuncheri; cel ce se sileste sa inoate fara aceste fapte bune pe acea mare duhovniceasca, se chinuie cu inima, dar nu poate s-o treaca inot, iar cel ce n-o trece inot, in ziua Judecatii, se va numara de partea demonilor.

342. E cu neputinta ca mintea sa se linisteasca fara liniste trupeasca, asa cum nici peretele din mijloc nimeni nu-l poate nimici fara tacere si post.

343. Numai mintea unui suflet bun care se intinde dincolo de hotarele celor lumesti, desarte si inselatoare si care se linisteste cu desavarsire, poate sa se roage curat, caci atunci ea este stramtorata si infranta. Iar „inima zdrobita si smerita, Dumnezeu nu o va urgisi”.

344. Rugaciunea se numeste fapta buna si este mama tuturor faptelor bune, caci naste fapte bune prin unirea cu Hristos.

345. Faptele bune pe care le facem fara liniste si fara sfintita rugaciune, niciodata nu pot veni la masura lor si sa aiba desavarsirea si curatia necesara.

346. Daca din cauza navalirii vicleanului diavol, vei cadea in deznadejde si vei fi chinuita de ea in chilie, sa-ti aduci aminte de ceasul mortii, de raspunsul pe care-l vei da Dreptului Judecator si sa te rogi, apoi – cu darul lui Dumnezeu – curand te vei izbavi de trandavie.

347. Nici o fapta buna – singura – nu-i poate ajuta omului in vremea necazului si in ceasul Judecatii, caci fiecare din ele, singura, are nevoie de alta. Astfel: linistea are nevoie de tacere, tacerea de rugaciune, rugaciunea de citire, citirea de post, postul de priveghere, privegherea de smerenie, smerenia de rugaciune. Impleteste acest lant cu fapte bune, si – cu darul lui Hristos – vei fi sloboda de toate ispitele diavolului si vei intra in Imparatia lui Dumnezeu.

348. Mare virtute este cinstita liniste cu rabdare, cu rugaciune si cu tacere. Daca le vei dobandi, buna mea sora, vei dobandi har inaintea lui Dumnezeu si te vei salaslui cu sfintele femei, in vecii vecilor.

349. Sileste-te putin in aceasta viata si vei dobandi odihna mare acolo si te vei bucura de bucuria mare.

350. Samanta nu va creste fara pamant si apa si omul nu va spori fara tacere si liniste, fara rugaciune si infranare.

351. Nimeni nu este atat de bun, de milostiv si de mult milosard ca Dumnezeu, si cu toate acestea, Dumnezeu nu-l va milui pe acela care nu se va pocai si nu va incerca sa pacatuiasca.

352. Dupa cum focul nu poate sa arda in apa, tot astfel in omul care iubeste linistea, tacerea si infranarea, nu va spori gandul cel necurat. Orice om iubitor de liniste este iubitor de Dumnezeu si de osteneala, iar osteneala de buna voie este dusmanul poftei, cu darul lui Hristos.

353. Cand va baga de seama diavolul ca cel ce se linisteste s-a rugat cu osardie si cu fierbinteala, atunci porneste intr-insul cea mai puternica lupta cu gandurile lui, si totusi, cel de trei ori blestemat nu se apuca sa nimiceasca micile fapte bune cu atacuri mari.

354. Orice lucrare de fapte bune si orice fapta buna se mentine si se hraneste cu aducerea aminte de Dumnezeu si de moarte si curand, harul lui Hristos il introduce pe cel linistit in Imparatia lui Dumnezeu.

355. Fugi de ispite prin mijlocirea rabdarii si rugaciunii, linistii si tacerii, dar daca vei voi sa scapi de ispite fara aceste ispite, atunci nu vei putea. Patimile isi primesc puterea de la mancare si bautura, de la privirea la fetele barbatesti si de la legaturile cu ele.

356. Cel smerit si bland, cel linistit si tacut este cel mai intelept dintre cei intelepti, pentru ca vrut sa poarte jugul lui Hristos de buna voia lui si cu o buna supunere launtrica. El se va numi fiul lui Dumnezeu si va fi impreuna-mostenitor cu Hristos.

357. Radacinile pacatelor sunt vorbirea cea multa, lacomia pantecelui, slava desarta si cele asemenea in general; faptele cele vadite se dau pe fata prin maini, picioare si gura.

358. Cand va vedea diavolul ca omul se ocupa de cele trupesti fara sa fie nevoie, atunci, mai intai de toate, rapeste din mintea lui aducerea aminte de moarte si apoi face ce vrea dintr-insul.

359. Sa nu fii cu doua limbi – una s-o ai in gura si pe alta in inima -, caci pe un astfel de om il uraste Dumnezeu cel mai mult.

360. Cel ce nu invata poruncile si indrumarile scrise si nu  primeste sfaturile Parintilor, va cunoaste in ceasul mortii pe ce cale a mers.

361. Cand vei vedea ca doi oameni rai au o dragoste reciproca unul pentru altul, sa stii ca ei isi ajuta unul altuia spre indeplinirea dorintelor lor si amandoi se vor duce in focul cel vesnic.

362. Intotdeauna sa tii minte, buna mea Doamna, acest cuvant, ca toti vor muri, iar toate celelalte vazute si desarte, vor ramane aici. Si vai de sufletul lipit de lume. Ia aminte dar si ca una ce esti chibzuita, departeaza-te de desertaciuni.

363. Nu ingadui, buna mea sora, ca infranarea sa-ti fie fara blandete si linistea fara post si tacere. Caci cel ce se infraneaza de la mancare si bautura si nu se infraneaza de la legaturile nefolositoare cu altii, in zadar posteste si privegheaza. Postul si toate faptele bune se infaptuiesc in rabdarea linistii, tacerii si rugaciunii.

364. Dumnezeu a spus prin proorocul Isaia: „Acesti oameni Ma cinstesc cu buzele, dar inima lor este departe de Mine”. Ca sa nu cada si asupra ta aceeasi invinuire, buna mea sora, alunga din inima ta orice grija lumeasca si pasind in linistea cea cinstita, roaga-te cu inima curata lui Dumnezeu.

365. Sa ne miram de prea inteleapta carmuire a lui Dumnezeu in intocmirea mantuirii noastre. El aduce intristare asupra sihastrului spre dezlegarea pacatelor si caderilor lui, asa cum un medic incercat da cele mai arzatoare medicamente unui om grav bolnav, caci „tristetea cea dupa Dumnezeu lucreaza pocainta spre mantuire”. Si proorocul Isaia spune de la fata lui Dumnezeu: „Cand intorcandu-te vei suspina, atunci te vei mantui” – ca si cum ar zice: daca ai gresit, linisteste-te si plangi. Nu exista alt mijloc pentru dezlegare de pacate in afara de curmarea caderilor in pacate si de plansul linistit inaintea lui Dumnezeu.

Sursa: Matericul – Adunare de cuvinte folositoare pentru maici

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: