Viata Sfintei Maria Egipteanca – 1 Aprilie

Martie 31, 2009
Sf Maria Egipteanca

Sf Maria Egipteanca

Aceasta a fost din Egipt. Inca de la varsta de 12 ani, s-a despartit de casa parinteasca si a mers in Alexandria. Era tanara si frumoasa si a cazut intr-o desfranare fara satiu, incat s-a facut ademenitoare multor suflete de barbati tineri si batrani, cu desfatarile pierzaniei desfranarii. Deci, petrecand ea saptesprezece ani in cea mai adanca viata pacatoasa, parandu-i-se ca numai aceasta este viata, Dumnezeu i-a intins o mana de ajutor, facand ea un indreptar de intoarcere la pocainta, de nevointa peste fire si de neasemuita sfintenie.
Ca, dorind sa se inchine lemnului Sfintei Cruci, a mers la Ierusalim, vanzandu-si trupul corabierilor, drept plata de calatorie. Dar, incercand sa se apropie de lemnul Sfintei Cruci, s-a intalnit cu o Putere nevazuta, care o respingea afara din biserica, si n-o lasa sa intre. Si, facand incercare de mai multe ori si neizbutind si-a dat seama de viata ei pacatoasa. Si asa a inceput plansul si pocainta Mariei.

Deci, luand chezasa pe Preacurata, ca de o va lasa sa intre isi va schimba viata, si-a dobandit dorirea si si-a tinut fagaduinta. Avand trei paini uscate drept merinde, a trecut Iordanul si s-a afundat in pustie. Nevointele ei au fost multe si grele, lacrimile neostoite, postul, rugaciunea, goliciunea trupului in frig si in arsita soarelui. Si, asa, a trait 47 de ani in aspra pocainta, in incercari si ispite, afland mantuirea. Si atat s-a inaltat deasupra patimilor, cat trecea si apa Iordanului pe deasupra si, cand sta la rugaciune, se inalta in sus, ca de un cot de la pamant, neavand alt martor decat pe Dumnezeu, iar la sfarsituI vietii, pe dumnezeiescul ei duhovnic, Sfantul Zosima.

Si asa, biruind firea omeneasca, prin nevointa ei si cu harul lui Hristos, si dobandind ingereasca petrecere, cea mai presus de om, inca din lumea aceasta, Sfanta Maria Egipteanca s-a mutat la Domnul, in varsta de 76 de ani, in anul 431, pe vremea imparatiei lui Teodosie cel Tanar.
Pentru ale ei sfinte rugaciuni, Doamne miluieste-ne si ne mantuieste pe noi! Amin.

Sursa: Proloagele


Acatistul Sfintei Preacuvioasei Noastre Maici Maria Egipteanca – 1 Aprilie

Martie 31, 2009

 

Cuviosul Zosima impartasindu-o pe Sfanta Maria Egipteanca

Cuviosul Zosima impartasindu-o pe Sfanta Maria Egipteanca

După obişnuitul început, se zic:

 CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Îngerul luminii şi luceăfarul pustiei cele de laudă să-i aducem, noi, care ne minunăm de nevoinţele ei cele mai presus de fire. Iar tu, ca ceea ce ai biruit pe Veliar cu puterea Crucii şi cununa slavei ai dobândit-o de la Dumnezeu, roagă-te Stăpânului Hristos, ca să ne ierte de păcate, nouă, celor ce-ţi cântăm: Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare!
Citește restul acestei intrări »


Candela

Martie 30, 2009

De ce aprindem candela? se întreabă uneori creştinii. Sfântul Nicolae Velimirovici oferă o sistematizare a motivelor, dupa cum urmeaza:

Prima – deoarece credinţa noastră este lumină. Hristos spune „Eu sunt lumina lumii ” (Ioan 8,12). Lumina candelei ne reaminteşte de lumina cu care Hristos luminează sufletele noastre.

A doua – pentru a ne reaminti de caracterul strălucitor al sfinţilor în faţa icoanelor cărora aprindem candelele, pentru că sfinţii sunt numiţi „fiii luminii” ( Ioan 12,26, Luca 16,8).

A treia – pentru că este o întoarcere a noastră de la faptele noastre întunecate, de la gândurile noastre şi dorinţele diavoleşti şi pentru a ne întoarce pe calea Evangheliei; şi pentru ca noi să fim mai insistenţi în împlinirea poruncilor Mântuitorului: „Şi lumina ta să lumineze în faţa oamenilor, ca ei să vadă faptele tale bune” (Matei 5,16).

A patra – pentru ca lumina candelei să fie micul nostru sacrificiu în faţa lui Dumnezeu, Care S-a dat pe Sine Însuşi pe deplin ca jertfă pentru noi, şi ca un mic semn al marilor noastre mulţumiri şi al dragostei pentru El, de la Care cerem prin rugăciune viaţă, sănătate, mântuire şi tot ceea ce numai iubirea cerească fără margini poate acorda.

A cincea – pentru ca frica să cuprindă puterile diavoleşti care uneori ne asalteză chiar la vremea rugăciunii şi ne depărtează gândurile de la Cel care ne-a creat. Puterile demonice iubesc întunericul şi tremură la cea mai mică lumină, în special la cele care sunt ale lui Dumnezeu şi la cele care Îi sunt bineplăcute lui Dumnezeu.

A şasea – pentru ca această lumină să ne trezească din egoism. Aşa cum uleiul şi fitilul ard în candelă, după voia noastră, să ne lăsăm sufletele să ardă cu flacăra iubirii în toate suferinţele noastre, întotdeauna supuşi voii lui Dumnezeu.

A şaptea – pentru ca să ne înveţe că fără mâna noastră candela nu poate să fie aprinsă, şi la fel, inima noastră, candela sufletului nostru, nu poate fi aprinsă fără focul sfânt al Duhului lui Dumnezeu, chiar dacă inima este plină de toate virtuţile. Toate aceste virtuţi ale noastre, [sunt doar] combustibilul material, iar focul care le aprinde vine de la Dumnezeu.

A opta – pentru ca să ne reamintească faptul că înaintea la orice, Creatorul lumii a făcut lumina, şi după aceea pe toate celelate în ordine: „Şi Dumnezeu a Zis, să fie lumină; şi a fost lumină” (Cartea Facerii 1,3). Şi la fel trebuie să fie şi cu viaţa noastră spirituală, adică înainte de orice, lumina adevărului lui Hristos trebuie să lumineze în interiorul nostru. De la această lumină a lui Hristos fiecare faptă bună răsare şi se dezvoltă în noi.

candela
Rugaciune la aprinderea candelei
Preasfanta si Inalta Treime, primeste dragostea mea inaintea Ta si arde in focul Dumnezeirii Tale faradelegile mele si sterge multimea rautatilor mele si da-le ingroparii si uitarii Tale, Doamne. Amin!
Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, fa bine primita lumina darului meu si o du inaintea Fiului si Dumnezeului nostru pentru iertarea pacatelor noastre. Amin!


Cum putem dobandi rugaciunea inimii?

Martie 30, 2009

Cu orice rugaciune putem dobândi adevărata rugăciune a inimii. Şi cu citirea Psaltirii, dacă o facem cu mare credinţă şi luare-aminte, şi cu metaniile, şi cu acatistele, şi chiar cu cântarea cea duhovnicească, şi cu postul, şi cu privegherile de toată noaptea. Sfinţii Părinţi, însă, au ales rugăciunea lui Iisus pentru a dobândi rugăciunea inimii, ca cea mai potrivită: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul“. Mai mare decât rugăciunea inimii, însă, este extazul, răpirea minţii, numită de Părinţi „Vedere duhovnicească“, când se curăţeşte văzduhul inimii. La această treaptă au ajuns Moise şi Ilie, când s-au învrednicit să vorbească cu Dumnezeu şi să vadă slava Lui.
pantocrator
Şi mai ales Sfântul Apostol Pavel, care „a fost răpit până la al treilea cer, în trup sau afară de trup, Dumnezeu ştie“ . Că nici el nu ştia. În ultima treaptă a rugăciunii puterile sufleteşti rămân la om, dar le poartă Duhul Sfânt unde voieşte, că omul nu le mai poate conduce. Mintea omului în acel moment se topeşte de focul dumnezeirii, ca ceara în foc şi nu mai are lucrarea ei. Cei cu înţelegere omenească nu pot pricepe înţelepciunea Duhului Sfânt. Nici descoperirile din vremea rugăciunii nu le poate tâlcui cel ce le-a vazut, ci altul mai înalt decât el. Cum a fost proorocul Daniel. El nu-şi putea explica descoperirile cele dumnezeieşti, ci i le explica arhanghelul Gavriil. (arhim. Ilie Cleopa)
sursa: www.sfaturiortodoxe.ro


Citatul Saptamanii

Martie 29, 2009
Cina cea de taina

Cina cea de taina

„Postul este o silire a firii si o taiere imprejur a dulcetii gatlejului, curmarea aprinderii, alungarea gandurilor rele si eliberarea de visari, curatia rugaciunii, luminatorul sufletului, paza mintii, inmuierea invartosarii, usa strapungerii inimii, suspinul smerit, incetarea multei vorbiri, inceputul linistirii, strajerul ascultarii, usurarea somnului, sanatatea trupului, pricinuitorul nepatimirii, iertarea pacatelor, usa si desfatarea raiului”.
                                                     (Sfantul Ioan Scararul)

Sfantul Ioan Scararul – 30 Martie

Martie 28, 2009

sf-ioan-scararul4Acest sfânt, pe când era în vârstă de şaisprezece ani, ajunsese, din pricina iscusinţei sale la minte, foarte învăţat în toată ştiinţa de pe vremea lui. Voind să se aducă pe sine jertfă preasfinţită lui Dumnezeu, s-a dus la Muntele Sinai, unde s-a făcut monah şi a petrecut în ascultare. Mai târziu, când a ajuns la vârsta de nouăsprezece ani, pornind de acolo, s-a dus la un loc de sihăstrie care se găsea la depărtare de cinci leghe de mănăstire, unde s-a hotărât să pună început luptelor sale înalte pentru virtute. Locul acesta se numea Tolas; şi a petrecut aici patruzeci de ani în dragoste fierbinte şi înflăcărat de dogoarea iubirii dumnezeieşti. Se hrănea cu toate acele lucruri care sunt îngăduite, fără de prihană, vieţii sihăstreşti, dar gusta din toate numai câte puţin şi niciodată nu se sătura, iar cu aceasta, după câte se pare, frângea cu multă înţelepciune orice fel de mândrie care îi răsărea în suflet. Dar cine este în stare să povestească în cuvinte izvorul cel îmbelşugat al lacrimilor aceluia? Nu se deda somnului decât în măsura în care privegherea prea îndelungată nu trebuia să-i nimicească starea minţii lui. Iar calea vieţii lui era rugăciunea cea neîncetată şi dragostea cea neasemănată faţă de Dumnezeu.

Osârduindu-se deci în toată virtutea şi ducând viaţă îmbelşugată, el s-a învrednicit de nenumărate mari vedenii. Pe când se afla odată în chilia lui şi un ucenic al lui dormea într-un loc îndepărtat sub o stâncă mare, care era gata să cadă şi să-l zdrobească, cunoscând acest lucru prin Duhul Sfânt, a smuls pe ucenicul lui din primejdia care-l pândea, arătându-i-se în somn şi făcându-l să se ridice din locul acela în care peste puţin timp ar fi avut să moară. Deci, ajungând pe culmea virtuţilor şi conducând vreme îndelungată ca egumen mănăstirea din Sfântul Munte Sinai, a părăsit apoi viaţa aceasta trecătoare, mutându-se la viaţa cea veşnică, după ce mai înainte a alcătuit cartea aceea plină de înălţări duhovniceşti şi dumnezeieşti, care se numeşte Scara.

scara-raiului2

Fragment din Scara Sfantului Ioan Scararul
„Blandetea este starea neclatinata a mintii, care ramane la fel si la laude si la defaimari”.
„Blandetea sta in a ne ruga in chip netulburat si sincer pentru cel ce ne tulbura in vremea tulburarilor ce ni le pricinuieste”.
„Blandetea este stanca ce se inalta din marea maniei, care risipeste toate valurile ce se izbesc in ea”.
„Blandetea este propteaua rabdarii; usa, sau mai bine zis maica rabdarii, pricina a deosebirii dreptei judecati (discernamantului), caci: „Invata-va Domnul pe cei blanzi caile Lui” (Ps. 24, 8). E pricina iertarii, indrazneala rugaciunii; incaperea Duhului Sfant. Caci, zice Domnul: „Spre cine voi privii, daca nu spre cel bland si linistit” (Isaia 66, 2)”.
„In inimile celor blanzi se odihneste Domnul, sufletul tulburat e scaunul diavolului”.
„Cei blanzi vor mosteni pamantul” (Mt. 5, 5), il vor mosteni cu inima; cei ce se predau maniei vor fi desmosteniti din pamantul lor si vor ajunge Prizonierii acesteia”.
„Sufletul bland e tronul simplitatii. Mintea manioasa e pricinuitoarea rautatii”.
„Sufletul drept este sotul smereniei; sufletul viclean este slujitorul mandriei”.
„Sufletele celor blanzi se vor imbogati intru cunostinta; iar mintea stapanita de manie ramane in intuneric si nestiinta”.
„Simplitatea este deprinderea sufletului lipsit de cugetari complicate neinstare de intentii rautacioase in privinta aproapelui”.
„Nerautatea este o stare senina a sufletului, izbavita de orice cugetare vicleana”.
„Dreptatea este cuget neiscoditor, purtare nemincinoasa, cuvant neprefacut si nepregatit mai inainte”.
„Precum Dumnezeu se numeste iubire, asa se numeste si dreptate. De aceea si spune inteleptul in Cantarea Cantarilor, catre inima curata: „Dreptatea te-ai iubit pe tine” (1, 3) si iarasi, parintele lui: „Bun si drept este Domnul” (Ps. 24, 9) si pe cei de un nume cu El ii mantuieste: „Cel ce mantuieste pe cei drepti” (Ps. 24, 6) si iarasi: „Dreptatea sufletelor a vazut si a cercetat fata lor” (Ps. 10, 7)”.
„Viclenia este prefacere a starii de dreptate; cuget ratacit; mincinoasa carmuire de sine; juraminte supuse pedepsei; cuvinte impletite; adanc (voit ascuns) al inimii; prapastie de viclenie; minciuna imbibata in fire; inchipuirea de sine, devenita fireasca, contrara smereniei; fatarnicia pocaintei; izgonirea plansului; dusmana marturisirii; regula de viata dupa placerea proprie; pricina caderilor; potrivnicia invierii; zambetul batjocurii; intristarea nebuna; evlavie prefacuta; viata indracita”.
„Toti cei ce voim sa atragem pe Domnul la noi, sa ne apropiem de El in chip simplu, neprefacut, fara viclenie si fara multe feluri de ganduri si fara iscodire, ca si cum am veni la lectiile unui invatator. Caci El fiind simplu si necompus din multe, voieste ca si sufletele care vin la El sa fie simple si nevinovate. Dar nu se poate vedea niciodata simplitatea fara smerenie”.
„Cel ce se face rob mandriei celei fara de minte este inchinator la idoli din necesitate; socotindu-se slujitor al lui Dumnezeu se straduieste sa placa oamenilor si nu lui Dumnezeu”.
„Omul lingusitor este sluga dracilor, calauza catre mandrie, nimicitor al umilintei, defaimator al caii mantuirii. „Poporul meu! Cei care te conduc te ratacesc si te abat de la calea pe care mergi” (Isaia 3,12) – spune Domnul, prin proorocul”.
„Cine a dobandit o inalta sporire duhovniceasca rabda barbateste si cu bucurie necazurile; unuia ca acesta, asemeni sfintilor si cuviosilor, laudele nu-i aduc vatamare”.


Ora Pamantului 2009

Martie 28, 2009

eh_logo

Ceea ce a inceput in Martie 2007 cu pozitia simbolica a orasului Sydney, s-a transformat in scurt timp intr-o actiune fara precedent in istoria umanitatii, un semnal impotriva incalzirii globale.

Peste 1000 de orase ale planetei si un miliard de oameni sunt asteptati sa participe pe 28 Martie 2009 la un eveniment prin care firele invizibile ale constiintei unesc intr-un gest simplu, dar in acelasi timp magnific: stingerea luminii pentru o ora.

Strigatul omenirii in favoarea vietii este de o simplitate dezarmanta dar incarcat cu o semnificatie profunda. Viata pe aceasta planeta, existenta noastra si a generatiilor viitoare sta in mainile fiecaruia dintre noi.

Esti asteptat sa participi activ, indiferent de varsta, de sex, de rasa, religie ori nationalitate, indiferent de culoarea politica sau de pozitia sociala. Angajeaza-te in acest demers! Angajeaza-ti prietenii, angajeaza-ti organizatia, angajeaza-ti comunitatea! Acest semnal este dovada ca un efort global impotriva incalzirii globale este posibil.

Pe 28 Martie 2009, intre orele 20.30-21.30, stinge lumina! Cu tine suntem un miliard!

Sursa: www.earthhour.org